Printre valoroasele lucrări colecționate de baron, se numără tratate de istoria Transilvaniei, lucrări pe teme etnografice, tratate agricole, cărți de mineralogie, arheologie, filosofie, numismatică, istoria artelor, lucrări de filosofie, teologie, volume ale unor autori marcanți precum Euclid, Kant, Herder și Voltaire.
Alături de cărțile iluminiștilor francezi, Samuel von Brukenthal a colecționat și enciclopedii, între care Enciclopedia lui Diderot.
Bazele colecției au fost puse încă din perioada studenției la Jena și Halle iar mai târziu a fost ajutat în activitatea sa de colecționar de personalități precum abatele Franz Neumann și Michael Hiβmann (sibian de origine și profesor de filosofie la Göttingen).
A achiziționat cărți și de la contele Rohann, ambasadorul Franței la Viena. De asemenea, a recuperat cărți din mănăstirile desființate dar și cărți de la biblioteca universitară din Viena, care elibera spații pentru a-și înnoi fondul de carte.
Printre cele mai valoroase lucrări adăpostite de bibliotecă este Breviarul, datat în secolul al XVI-lea, însă a fost preocupat și de lucrările intelectualilor sași din Transilvania, între care: Felmer, Schmeitzel, Haner, Sachs von Harteneck etc.
De-a lungul vieții sale, Samuel von Brukenthal a strâns un număr însemnat de volume. Există numeroase chitanțe și documente care certifică pasiunea de bibliofil a baronului. Într-o însemnare din anul 1790, aflăm că în bibliotecă se găseau aproximativ 13.000 de publicații. Cărțile puteau fi recunoscute după legăturile de nuanțe roșu, maro sau gri, decorate cu elemente baroc.
La momentul deschiderii muzeului pentru public, în anul 1817, numărul cărților din bibliotecă a crescuse la aproximativ 15.972 volume.
Printre personalitățile care s-au ocupat de organizarea și achiziționarea de cărți pentru bibliotecă s-au numărat Samuel Hahnemann, Daniel Georg Neugeboren și Johann Seiwert.
În secolul al XVIII-lea, biblioteca baronului Samel von Brukenthal a avut un rol deosebit de important în animarea vieții spirituale a orașului de pe Cibin. Intelectualii vremii aveau prilejul să intre în contact cu cele mai valoroase opere iluministe, iar lucrări precum Enciclopedia franceză sau operele lui Gibbon, Voltaire și Rousseau se găseau în biblioteca baronului.
Se observă o atentă aplecare spre cercetarea istoriei și, mai ales, a istoriei sașilor din Transilvania, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea când centrul istoriografiei săsești se mută din Brașov la Sibiu. În acest sens, este cunoscută susținerea pe care Brukenthal a oferit-o pentru studierea istoriei sașilor, materializată prin culegerea de documente a istoricului german L. A. Schlözer .
După moartea baronului, biblioteca a cunoscut o mare dezvoltare, custozii luând ca o datorie de onoare menținerea acestei tendințe, specifice secolului al XVIII-lea, de îmbogățire a fondului de carte.


Click o imagine de mai jos pentru a o deschide