Locația pentru construirea Palatului Brukenthal a fost aleasă în anul 1778, pe o parcelă unde se găsea o casă aflată în proprietatea familiei Klockner – Brukenthal și o altă casă care a aparținut familiei Offner.
Materialele folosite la construcția palatului au fost aduse din zona Sibiului, lemnul din pădurile Vurpărului, piatra din localitatea Nou.
În ceea ce privește numele arhitectului clădirii, sunt emise două ipoteze: Johann Eberhardt Blaumann (arhitect sibian, constructor al castelului Banffy din Cluj) sau unul din arhitecții familiei vieneze Martinelli, Josef Frantz. Până în prezent, nu s-a putut demonstra în mod cert care din cei doi arhitecți au realizat edificiul.
Palatul a fost finalizat în anul 1779, anii următori fiind dedicați finisajelor interioare și exterioare.
Tâmplăria a fost executată de tâmplarul curții imperiale de la Viena, Hezel. Iulius Bielz (istoric sibian și custode al colecției Bukenthal) atribuie ebenistului Johann Bauernfeind (care fusese calfa lui Ludwig Christian Hezel) o parte din schițe.
Decorurile din piatră au fost realizate de sculptorul Anton Hertzum care a lucrat timp de doi ani la ancadramentele ferestrelor palatului și la cei doi atlanți care flanchează portalul din curtea interioară. La etajul I se ajunge pe o scară monumentală, din piatră, în holul care precede salonul de recepții; pereții sunt acoperiți cu tapet, iar deasupra ușilor sunt medalioane (supraporte) care sugerează destinația fiecărei săli; tavanele sunt decorate cu stucaturi iar candelabrele sunt din cristal de Murano.
Deosebită și costisitoare era considerată, în epocă, folosirea tapetului pentru pereți, în palatul sibian cinci camere de la etajul I încă mai păstrează aceste elemente decorative.
Toate schițele pentru stucaturi sub forma unor ghirlande, medalioane, rozete sau chenare se păstrează într-o mapă la Arhivele Statului din Sibiu. Reliefurile sculptate în lemn de tei, aurite, plasate deasupra ancadramentelor ușilor a patru încăperi de la etajul I sunt de o valoare artistică deosebită, venind să completeze decorul interior al palatului.
Moda din aceea perioadă era ca subiectele decorațiunilor să fie inspirate din ilustrațiile lucrărilor scriitorilor francezi sau ale autorilor din antichitatea romană, cum ar fi Publius Ovidius Nasso. Lucrarea maestrului gravor francez Bernard Picart (1673-1733), intitulată Le temple des Muses, a fost sursă de inspirație pentru decorarea palatului, o scenă din sala intitulată Muncile lui Hercule fiind inspirată din această lucrare.
Printre pictorii care au participat la decorarea reședințelor baronului se numără Anton Steinwald care, împreună cu Daniel Knobloch, au decorat reședința de la Avrig în cursul anului 1776. Acestora li se alătură Johann Krempels, care a realizat o pictură decorativă, la etajul al doilea al palatului, și Franz Neuhauser junior, care a avut și el o contribuție importantă la decorarea palatului.
Numeroase personalități au poposit în casa familiei von Brukenthal unde s-au bucurat de ospitalitate, călătorul E. D. Clark descriind astfel o vizită la palat: „Am avut ocazia de a cunoaște vechile obiceiuri și politețea germană. Au fost prezenți guvernatorul și mai mulți invitați. După vinuri servite în cupe de porțelan aurit, au urmat diverse tipuri de mâncare. Apoi s-a închinat în sănătatea sașilor. Guvernatorul ne-a mărturisit că și el este sas, vorbindu-se despre așezarea lor în Transilvania”.
Palatul guvernatorului, construit în Piaţa Mare, a devenit centrul de gravitaţie al vieţii sociale şi politice sibiene. Seara aveau loc recepţii iar de două ori pe săptămână erau organizate serate muzicale. Tot aici s-a aflat, la 29 octombrie 1780, şi vestea tristă a morţii suveranei Maria Theresia.
Astăzi se păstrează foarte puține piese despre care se știe că au fost folosite în mod direct în perioada baronului în Palatul Brukenthal, dar listele acestora sunt menționate fie în inventarul întocmit după moartea baronului, fie în jurnale de casă.
Muzeul Național Brukenthal are în colecții piese semnificative pentru moda vremii în materie de instrumentar de bucătărie și de masă, datate în secolul XVIII și începutul secolului XIX, care contribuie la formarea unei imagini de ansamblu asupra epocii
181. Cană de lut cu toartă, secolele XVII-XVIII, Muzeul Național Brukenthal
182. Jucărie în formă de pasăre, Sec. XVIII, Muzeul Național Brukenthal
183. Cană de lut cu toartă, secolele XVII-XVIII, Muzeul Național Brukenthal
184. Proiectul Palatului – schița 1, Direcția Județeană a Arhivelor Naționale – Sibiu
185. Proiectul Palatului – schița 2, Direcția Județeană a Arhivelor Naționale – Sibiu
186. Proiectul Palatului – schița 3, Direcția Județeană a Arhivelor Naționale – Sibiu
187. Schițe cu sobe propuse pentru încălzirea Palatului Brukenthal, sec. XVIII, Direcția Județeană a Arhivelor Naționale – Sibiu
188. Schițe cu sobe propuse pentru încălzirea Palatului Brukenthal, sec. XVIII, Direcția Județeană a Arhivelor Naționale – Sibiu
189. Schițe cu sobe propuse pentru încălzirea Palatului Brukenthal, sec. XVIII, Direcția Județeană a Arhivelor Naționale – Sibiu
190. Schițe cu sobe propuse pentru încălzirea Palatului Brukenthal, sec. XVIII, Direcția Județeană a Arhivelor Naționale – Sibiu
191. Schițe cu sobe propuse pentru încălzirea Palatului Brukenthal, sec. XVIII, Direcția Județeană a Arhivelor Naționale – Sibiu
192. Schițe cu sobe propuse pentru încălzirea Palatului Brukenthal, sec. XVIII, Direcția Județeană a Arhivelor Naționale – Sibiu
193. Panourile porții de intrare în Palatul Brukenthal, sculptate de Ludwig Christian Hezel, cca. 1780, Muzeul Național Brukenthal
194. Elemente decorative din interiorul Palatului Brukenthal realizate în secolul al XVIII-lea, Muzeul Național Brukenthal
195. Schiță propusă pentru tâmplăria din interiorul Palatului Brukenthal, sec. XVIII, Direcția Județeană a Arhivelor Naționale – Sibiu
196. Schițe de mobilier propus pentru decorarea Palatului Brukenthal, sec. XVIII, Direcția Județeană a Arhivelor Naționale – Sibiu
197. Schițe cu modele de stucaturi propuse pentru decorarea pereților Palatului Brukenthal, sec. XVIII, Direcția Județeană a Arhivelor Naționale – Sibiu
198. Schiță cu elemente de decor pentru Palatul Brukenthal, sec. XVIII, Direcția Județeană a Arhivelor Naționale – Sibiu
199. Schiță cu propuneri pentru ancadramentele ferestrelor de la Palatul Brukenthal, sec. XVIII, Direcția Județeană a Arhivelor Naționale – Sibiu
200. Schița scării monumentale din palat, sec. XVIII, Direcția Județeană a Arhivelor Naționale – Sibiu
201. Narcis metamorfozat într-o floare, Bernard Picart, interior Palatul Brukenthal – Sibiu
202. Salonașul Hercules – detaliu, interior Palatul Brukenthal – Sibiu
203. Lupta lui Hercules cu Hidra, Bernard Picart, interior Palatul Brukenthal – Sibiu
204. Uciderea Hidrei cu nouă capete din Lerna, Salonașul Hercules, interior Palatul Brukenthal – Sibiu
205. Răpirea Sabinelor, Johann Michael Rottmayr von Rosenbrunn, interior Palatul Brukenthal – Sibiu
206. Sala cu Muncile lui Hercule, interior Palatul Brukenthal – Sibiu
207. Detalii de pe tapetul din salonul chinezesc, interior Palatul Brukenthal – Sibiu
208. Detalii cu picturi și stucaturi din încăperile Palatului Brukenthal – Sibiu
209. Mobilier din Palatul Brukenthal, sec. XVIII, interior Palatul Brukenthal – Sibiu
210. Mobilier din Palatul Brukenthal, sec. XVIII, interior Palatul Brukenthal – Sibiu
211. File din jurnalul de casă al ospătarului Baronului Samuel von Brukenthal, sec. XVIII, Direcția Județeană a Arhivelor Naționale – Sibiu
212. File din jurnalul de menaj al unui angajat al Baronului Samuel von Brukenthal, sec. XVIII, Direcția Județeană a Arhivelor Naționale – Sibiu
213. Ceainic din cupru, sf. sec. XVIII – încep. sec.XIX, Muzeul Național Brukenthal
214. Sufertaș din cositor, sf. sec. XVIII – încep. sec.XIX, Muzeul Național Brukenthal
215. Castronaș din cositor, sec. XVIII, Muzeul Național Brukenthal
216. Recipient din cupru pentru gheață, sf. sec. XVIII – încep. sec.XIX, Muzeul Național Brukenthal
217. Cană din cupru, sec. XVIII, Muzeul Național Brukenthal
218. Supieră din cositor, a doua jumătate a sec. XVIII, Muzeul Național Brukenthal
219. Cutii din cupru pentru mirodenii, sec. XVIII, Muzeul Național Brukenthal
220. Vas din cupru pentru cărbuni, sec. XVIII, Muzeul Național Brukenthal
221. Strecurătoare din cupru, sec. XVIII, Muzeul Național Brukenthal
222. Tigăi din cupru, sf. sec. XVIII – încep. sec.XIX, Muzeul Național Brukenthal
223. Tăvi din cupru, sf. sec. XVIII – încep. sec.XIX, Muzeul Național Brukenthal
224. Tigaie din cupru cu trepied, sec. XVIII, Muzeul Național Brukenthal
225. Spumieră din cupru, sec. XVIII, Muzeul Național Brukenthal
226. Cutie din metal pentru mirodenii, sec. XIX, Muzeul Național Brukenthal
227. Sfeșnice, sec. XVIII-XIX, Muzeul Național Brukenthal
228. Tavă ovală din argint, sec. XVIII, Muzeul Național Brukenthal
229. Castron din argint, 1796, Muzeul Național Brukenthal
230. Tavă circulară din argint, prima jumătate a sec XVIII, Muzeul Național Brukenthal
231. Farfurie circulară din argint, 1743, Muzeul Național Brukenthal
232. Fructieră din argint, prima jumătate a secolului al XVIII-lea, Muzeul Național Brukenthal
233. Fructieră din argint, prima jumătate a secolului al XVIII-lea, Muzeul Național Brukenthal
234. Fructieră din argint, 1714, Muzeul Național Brukenthal
235. Fructieră din argint, a doua jumătate a sec XVIII, Muzeul Național Brukenthal
236. Cană din argint cu capac, 1718-1720, Muzeul Național Brukenthal
237. Cafetieră din argint, 1766, Muzeul Național Brukenthal
238. Cană pentru lapte din argint, sf. sec XVIII-începutul sec. XIX, Muzeul Național Brukenthal
239. Zaharniță din argint, sec XVIII, Muzeul Național Brukenthal
240. Supieră din argint, 1729, Muzeul Național Brukenthal
241. Suporturi pentru ouă din argint, sec. XVIII, Muzeul Național Brukenthal
242. Recipient dublu pentru oţet şi ulei, Sec. XVIII, Muzeul Național Brukenthal
243. Pahar de cristal, 1724, Muzeul Național Brukenthal
244. Ploscă din sticlă pentru călătorii, sec. XVIII, Muzeul Național Brukenthal
