MUZEUL BRUKENTHAL
La începutul secolului XX, un nou curent își face apariția în toate mediile, naționalismul, având ca model opera lui Samuel von Brukenthal. Intelectualii sași ai vremii au susținut ideea unui muzeul al lor. Loc în care tot ceea ce ține de istoria și civilizația națiunii săsești să se reunească, de aceea s-a înființat Societatea Sebastian Hann pentru impulsionarea artei autohtone. Această asociație a activat timp de 42 de ani în întreg spațiul transilvan, încurajând activitatea artistică și culturală prin susținerea materială a artiștilor sași, crearea de noi muzee și nu în ultimul rând îmbogățirea colecțiilor Muzeului Brukenthal.
O acțiune amplă de creștere a numărului pieselor din colecțiile Muzeului Brukenthal a fost inițiată de Rudolf Speck, care a conceput un proiect prin care toate colecțiile și biblioteciile săsești din Sibiu să fie strâne într-un singur loc. Astfel, în 1920, au fost preluate colecțiile Muzeului Carpatin (Siebenbürgische Karpaten Verein) cu piese de etnografie săsească, iar de la Parohia evanghelică au intrat piese de cult. O altă colecție importantă a fost Camera de arme a orașului, aceasta a fost înființată în anul 1872 de primăria orașului și avea ca scop strângerea tuturor categoriilor de arme, steaguri și recuzită de război pentru a fi expuse într-o sală din clădirea primăriei (azi Muzeul de Istorie – Casa Altermberger). În anul 1931 colecția trece în custodia Muzeului Brukenthal, completând colecția de arme a Muzeului Carpatin (Siebenbürgische Karpaten Verein). Fondurile bibliotecii au fost clasificate, catalogate în vederea valorificării științifice de Georg Adolf Schuller, custode al colecției și autor al unei ample monografii dedicate baronului Samuel von Brukenthal.
Colecţia de grafică transilvăneană, ce întruneşte peste 3000 de desene, acuarele şi gravuri este o importantă sursă de documentare referitoare la evenimentele istorice şi culturale ale Transilvaniei din secolele XVIII-XIX. Din a doua jumătate a secolului al XX-lea, s-a completat colecţia de stampe cu lucrări ale maeştrilor artei româneşti, cum sunt Theodor Aman, Ştefan Luchian, Theodor Pallady, Gheorghe Petraşcu, Nicolae Tonitza.
În anul 1948, muzeul a fost naţionalizat, devenind proprietatea statului comunist român. Caracterul transilvănean preponderent săsesc al colecțiilor Muzeului Brukenthal suferă, la începutul deceniului şase al secolului trecut, o puternică infuzie de artă transilvăneană românească prin asimilarea colecţiei Muzeului Asociațiunii ASTRA, desfiinţat abuziv de regimul comunist instaurat în anul 1947.
Programul de susţinere a culturii româneşti al Asociaţiunii transilvane pentru literatura română şi cultura poporului român ASTRA (înfiinţată în anul 1861) cuprindea şi preocupări pentru constituirea unei colecţii de artă plastică românească, prima iniţiativă de acest gen din provincia intracarpatică. În anul 1950, fondul de artă plastică ajunsese la numărul considerabil de 450 de piese. Este anul desfiinţării Muzeului ASTREI şi cuprinderii acestuia în colecţiile Muzeului Brukenthal. În pofida arbitrariului acestei acţiuni, în timp, unirea colecţiilor de artă naţionale şi îmbogăţirea lor cu opere reprezentative şi pentru celelalte regiuni ale ţării s-au dovedit benefice în constituirea unei colecţii solide, unitare şi cu o importantă componentă de originalitate. Intrarea în fondul Brukenthal a fostei secţiuni de artă a ASTREI, a însemnat îmbogăţirea sa cu peste 450 de lucrări de pictură şi grafică transilvăneană. Dintre artiştii cel mai bine reprezentaţi: Octavian Smigelschi, Mişu Popp, Sava Albescu, Ilie Chidu, Constantin Georgescu, Nicolae Brana, N. Drăgan Cabadaieff, Sava Henţia etc. Pe lângă tablouri, colecția Muzeului Brukenthal s-a îmbogățit cu piese etnografice, arheologice, numismatice etc.
În cadrul procesului de naționalizare colecțiile muzeului s-au mărit fiind incluse și fondurile Societății Transilvănene pentru Științele Naturii din Sibiu, iar în anul 1957 Muzeul de Științele Naturii se alătură Muzeului Brukenthal. Fondurile se măresc în anul 1966 cu piesele muzeului cinegetic „August von Spiess”. În anul 1963 a fost înființat Muzeul Tehnicii Populare din pădurea Dumbrava, ca secție a Muzeului Brukenthal, deschiderea festivă a acestuia fiind la 17 octombrie 1967. În anul 1972 se deschide Muzeul Farmaciei, pentru ca în anul 1988, după o lungă perioadă de reorganizare, să se mute din palat, Secția Istorie, în clădirea de pe strada Mitropoliei, unde funcționează și în prezent Muzeul de Istorie „Casa Altemberger”. După 1990 instituția de cultură a trecut prin mai multe etape de reorganizare, în această perioadă Secția de Etnografie și Artă Populară s-a desprins, constituidu-se Muzeul Civilizației Populare preluând cognomenul ASTRA, în anul 2002.
Click o imagine de mai jos pentru a o deschide
