Brukenthal
. . . . . . .
ro | de
.
SIBIU/HERMANNSTADT, ROMANIA
.
.
Galeria de Artă Europeană Biblioteca Brukenthal Galeria de Artă Românească Muzeul de Artă Contemporană Muzeul de Istorie Muzeul de Istorie Naturală Muzeul de Istoria Farmaciei Muzeul de Vânătoare Sala cu Frescă Laboratoarele de Restaurare Magazinele muzeului
.

EXPOZITII TEMPORARE ORGANIZATE DE MUZEUL NATIONAL BRUKENTHAL

Informatiile postate pe aceasta pagina sunt oferite de catre curatori
  .

ULTIMELE EXPOZITII

. Expoziţia: Conexiuni. Pictura transilvăneană și centrele artistice internaționale 1817-1947
. Expoziția: Grădina secretă: tapetul oriental din Palatul Brukenthal
. Expoziția: Barock Kolloquium. Picturi de Michael Lassel
  .
. ÎNAPOI LA EXPOZITII
  .
. EXPOZITII ONLINE
.

CAUTARE EXPOZITII

 
.
. . DETALII

 

.
.
Expoziția: Lacrimile Cerului. Fecioarele înlăcrimate ale Transilvaniei

Locul de desfășurare: Palatul Brukenthal, Sala de Expoziţii Temporare, curtea a II-a
Durata: 12.04 – 14.05.2017
Vernisaj: Miercuri, 12 aprilie, orele 11:00
Curatori: dr. Alexandru Constantin Chituţă și Cornelu Gaiu
Parteneri: Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud, Protopopiatul Ortodox Bistriţa, Mitropolia Clujului, Maramureşului şi Sălajului, Asociaţia Culturală Pictor Octavian Smigelschi

Text oferit de curatorii expoziţiei

Bisericile din Transilvania adăpostesc tezaure nepreţuite de icoane, majoritatea locale, altele aduse din diferite centre ale Transilvaniei sau din Moldova. În Transilvania, icoane interesante există pretutindeni, din zona Făgăraş –Sibiu continuând în zona Sebeş, sau Cluj, Bistriţa sau Sălaj. Pictura de icoane prezintă aici, o diversitate nebănuită şi un interes artistic deosebit. Înţelegerea temelor, arhaismul interpretării, realismul viu al tratării chipurilor şi caracterul narativ legat de detaliul pitoresc dau acestor icoane valoarea unor documente de interpretare folclorică a filozofiei şi a dogmei creştine.
În pictura de icoane, ca şi în pictura murală, cu tot caracterul ei tradiţional, s-au înregistrat o serie de elemente mai noi ale artei renaşterii şi barocului. Ele se datorează contactului cu arta maghiară şi săsească a Transilvaniei dar şi a pătrunderii barocului austriac şi a elementelor de renaştere din Polonia şi Slovacia.
Icoanele împărăteşti din zona Bistriţei-Năsăud, datate din primele decenii ale secolului al XVII-lea în stilul picturii post-bizantine, sunt marcate de un puternic grafism. Chenarul lat, pictat cu motive vegetale de sorginte renascentistă, rozetele sculptate şi aplicate, împrumută icoanei o pregnantă notă decorativă.
În ceea ce priveşte pictura pe sticlă din Transilvania, aceasta îşi are originea în pictura de factură populară ce s-a practicat în Bavaria, Austria, Boemia, începând cu a doua jumătate a secolului a XVIII-lea şi care va pătrunde şi în spaţiul intracarpatic, cu ocazia diferitelor pelerinaje, în special la Nicula.
Această zestre de artă sacră a fost creată de iconari ţărani al căror nume istoria nu ni l-a transmis decât în parte. Meşterul anonim, de obicei ţăran, mai mult sau mai puţin talentat ori instruit, va crea uneori opere originale, pline de pitoresc, prin îmbinarea elementelor tradiţionale cu fantezie alimentată de scrierile hagiografice, de legende ori povestiri.
Chipul Maicii Domnului din icoanele Transilvaniei, indiferent de tipul iconografic redat exprimă gingăşie şi prospeţime cum nu se poate vedea în arta cultă. Reprezentându-o astfel pe Maica Domnului, iconarul şi-a pus, în sclipirea cristalină a ciobului de sticlă sau în tăria lemnului, ceva din sufletul lui şi a timpurilor sale.
Luminoasa imagine a Maicii Domnului cu Pruncul o întâlnim în bisericile ortodoxe sau greco-catolice ale românilor, în cele catolice ale maghiarilor, secuilor şi saşilor, fiind adorată pentru puterile sale miraculoase.
Expoziţia „Fecioarele înlăcrimate ale Transilvaniei” este un eveniment cultural important, fiind simbolic o rugăciune şi un ex voto adus Născătoarei de Dumnezeu, un semn al înţelegerii şi păcii, al tuturor celor ce mărturisesc întru Hristos.
    .