 |
După cum se reflectă în evoluția arhitecturii, picturii și sculpturii, dezvoltarea vieții artistice în Transilvania epocii medievale s-a concentrate cu precădere pe strânsa relație existentă între comisionar/donator și Biserică, într-o societate centrată în spațiul slujirii liturgice.
Iconografia vremii, imagistica devoțională ce decorează interioarele bisericilor sau obiectele liturgice catolice, face parte, în general, din așa numitul Gotic Internațional, ilustrând importanța artei în contextual spiritualității medievale târzii.
Începând cu secolul al XVI-lea, Renașterea, Umanismul și Reforma au adus noi influențe în cultura transilvăneană, pătrunderea ideilor inovatoare fiind însă ulterioară fenomenelor similare din Europa Centrală. În comparație cu dezvoltarea umanistă de influență italiană din preajma scaunelor episcopale, orașele transilvănene rămân strâns conectate la cultura germană, sub acest aspect.
|
|