Brukenthal
. . . . . . .
| uk |
CAUTA  
.
SIBIU/HERMANNSTADT, ROMANIA
.
.
Galeria de Artă Europeană Biblioteca Brukenthal Galeria de Artă Românească Galeria de Artă Contemporană Muzeul de Istorie Muzeul de Istorie Naturală Muzeul de Istoria Farmaciei Muzeul de Vânătoare Sala cu Frescă Laboratoarele de Restaurare Magazinele muzeului
.
.

STIRI SI EVENIMENTE

. Înapoi la evenimente
  .
 
 
 
 
.
. .

DETALIU EVENIMENT

30 Sep, 2013

Proiect expoziţional Efigii imperiale habsburgice
Locul de desfăşurare: Palatul Brukenthal
Durata: 3.10. – 31.10. 2013
Coordonatori: prof. univ. dr. Sabin Adrian Luca, Alexandru Sonoc
Parteneri: Ordinul Sf. Gheorghe – un ordin european al Casei von Habsburg-Lothringen
Sponsori: Adrian Popescu, ing. Ilie Creţu
 
Muzeul Naţional Brukenthal anunţă debutul proiectului expoziţional Efigii imperiale habsburgice ce a prilejuit studierea şi restaurarea unor piese de sculptură, grafică, pictură şi numismatică mai puţin valorificate ştiinţific sau expoziţional anterior, dintre care unele de mare importanţă documentară pentru istoria locală.

În programul proiectului sunt cuprinse următoarele evenimente:

1. Reinaugurarea (în curtea Palatului Brukenthal, 3 octombrie 2013, ora 12) a bustului original al împăratului Franz I al Austriei (sculptor Franz Schopp, Viena, 1828).

2. Dublu vernisaj în Palatul Brukenthal (4 octombrie 2013, ora 13): grafică (în Cabinetul de Grafică) şi pictură şi numismatică (la etajul I).

Legăturile multiseculare ale Transilvaniei cu Casa de Habsburg încep, practic, prin proclamarea ca rege al Ungariei a lui Albert cel Generos (1437-1439). După anexarea Transilvaniei la Sf. Imperiu Roman, aceste legături au devenit şi mai puternice, oraşului Sibiu, devenit pentru o vreme capitală a provinciei, revenindu-i un rol important, în ciuda situării sale la una dintre cele mai îndepărtate graniţe ale Imperiului. Începuturile modernizării Transilvaniei sunt strâns legate de prezenţa administraţiei şi a trupelor imperiale la Sibiu. Elitele locale au preluat stilul de viaţă din capitala Imperiului, iar unul dintre promotorii înnoirii a fost chiar guvernatorul ţării, baronul Samuel von Brukenthal, care în constituirea  şi organizarea colecţiilor sale, a fost inspirat de modelul colecţiilor imperiale şi ale aristocraţilor vienezi, iar unele dintre tablourile din pinacoteca sa aparţinuseră anterior colecţiei imperiale.
Populaţia Transilvaniei şi-a dovedit loialitatea faţă de Casa de Habsburg atât cu prilejul vizitelor imperiale, cât şi prin participarea la efortul militar al statului multinaţional pe care aceasta îl conducea. Cu toate criticile aduse de reprezentanţii politici ai diferitelor naţionalităţi şi, ulterior, de istoriografia oficială a statelor succesorale ale Dublei Monarhii, realitatea a dovedit că învăţământul public, organizarea spitalelor, sistemul de ocrotire socială şi legislaţia sindicală, cadastrul, reţeaua feroviară, dezvoltarea vieţii urbane, a mineritului, industriei şi comunicaţiilor au reprezentat cele mai evidente şi durabile consecinţe ale eforturilor de racordare a Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Bucovinei la viaţa Europei Centrale, care a dat locuitorilor acestei provincii mândria de a fi cetăţenii unei ţări bogate, care era şi una dintre marile puteri ale vremii.
.